Uniunea Europeana

Uniunea Europeana

07/06/2006

Publicat in revista

Business Digest
nr. 1 / 07.06.2006

Cuprins
Format PDF

Raportul Comisiei Europene cu privire la aderarea Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana a fost comentat, analizat si interpretat din multiple perspective de politicieni, comentatori, analisti si jurnalisti, atat din Romania, cat si din intreaga lume: de la presa europeana si cea americana, pana la cea rusa sau chineza, trecand prin ziarele si televiziunile din Australia, Canada sau America Latina. Motivele pentru care un document de rutina al Comisiei Uniunii Europene a devenit un subiect important de presa la nivel global, aducand Romania si Bulgaria in atentia politicienilor, lumii afacerilor si a opiniei publice europene si mondiale tin mai putin de importanta celor doua tari in ecuatiile internationale si nationale continentale si globale, cat de complicata conjunctura internationala in care are loc aderarea acestor ultime doua tari membre ale "primului val" al expansiunii UE catre est.

Dincolo de faptul ca aderarea la UE inseamna o reusita majora pentru succesul tranzitiei postcomuniste in Romania si Bulgaria, ea a devenit in acelasi timp o miza in relatiile transatlantice sau continentale. Pentru Statele Unite, care tocmai si-au anuntat intentia de a infiinta baze militare in ambele tari, intrarea acestora in Uniunea Europeana este binevenita, pe de o parte pentru ca cele doua membre ale "noii Europe" sunt sustinatori fermi ai pozitiilor americane, iar pe de alta parte, pentru ca extinderea NATO si a UE au fost pana acum procese care s-au completat si sprijinit reciproc. Tocmai de aceea presa si comentatorii americani au primit cu optimism concluziile Raportului Comisiei Europene pe care l-au considerat ca o confirmare a aderarii de la 1 ianuarie 2007. Dar aceleasi motive care ii pot face pe americani sa fie increzatori, ii pot face pe unii politicieni occidentali sa fie circumspecti. Construirea unei politici externe si de securitate coerenta in UE este destul de dificila si cu 25 de state si nu va facilitata prin aderarea tocmai a celor doua care, potrivit unei ziceri celebre a presedintelui Chirac, "au pierdut o buna ocazie sa taca" in momentul acutizarii divergentelor transatlantice.

In acelasi timp, randurile politicienilor occidentali dispusi sa isi riste succesul politic personal de dragul succesului proiectului politic al Uniunii Europene s-au mai subtiat de cand entuziasmul initial in favoarea extinderii UE a fost inlocuit, in opinia publica a celor 15 membri initiali, de ceea ce acum este numita "oboseala integrarii". Politicienii europeni trebuie sa fie atenti la starea de spirit a alegatorilor lor si multi dintre acestia vad in aderarea Romaniei si Bulgariei, despre care in Occident se stiu putine lucruri, mai degraba un nou prilej de necazuri sau costuri, decat avantaje. Cu doar putin timp inainte de prezentarea concluziilor raportului, o organizatie civica britanica preocupata de efectele imigratiei in Marea Britanie avertiza opinia publica europeana ca aderarea Romaniei inseamna, printre altele, un val de circa 300.000 de imigranti romani pe piata fortei de munca din Regatul Unit. Cum piata fortei de munca europene este in prezent extrem de tensionata – recentele manifestatii din Franta generate de noua legislatie a muncii sunt numai varful icebergului – trebuie sa recunoastem ca europenii nu au primit o veste care sa-i bucure.