Uniunea Europeana

Tarile post-comuniste admira America

Ce pacat ca nu o pot vizita

18/07/2006

Publicat in revista

Business Digest
nr. 3 / 18.07.2006

Cuprins
Format PDF

Fostele tari comuniste din Europa Centrala si de Est asteptau, candva, sprijin si ajutor din partea SUA. In momentul in care si-au castigat liberta­tea, America a insistat asupra sigurantei lor, incluzandu-le in NATO. Aceste amintiri sunt inca vii. Vizita lui George Bush in Ungaria luna trecuta, care a marcat aniversarea a 50 de ani de la eli­minarea dominatiei sovietice, ar fi fost intampinata cu aceeasi caldura in orica­re dintre cele opt tari ex-comuniste mem­bre ale Uniunii Europene. In opozitie, in unele parti ale "vechii Europe", vizita ar fi fost primita cu raceala sau ostilitate.

Majoritatea noilor democratii din Eu­ropa inca mai cred ca doar America le poate garanta siguranta. Acest fapt este adevarat mai ales in cazul statelor inve­cinate cu Rusia: Polonia si statele baltice. Acestea au fost entuziasmate sa il auda pe vice-presedintele american, Dick Che-ney, la Vilnius, in luna mai, denuntand imperialismul Rusiei in domeniul ener­giei electrice.

Dar nu este vorba doar de Rusia. Nici Ungaria, de exemplu, nu se afl a in relatii tocmai bune cu vecina sa, Serbia, unde locuieste o minoritate de maghiari. Daca extremistii preiau puterea in Serbia, spu­ne George Schöpfl in, membru maghiar in Parlamentul European, doar America ar mai putea apara Ungaria.

Tarile post-comuniste sunt aliatele uti­le ale Americii. Ele au sprijinit razboiul din Irak atat din punct de vedere diplo­matic, cat si prin trimiterea de trupe pe teatrul de operatiuni (vezi tabelul). Cifre­le, la prima vedere, pot parea nesemni­ficative. Dar lucrurile nu stau deloc asa pentru tarile implicate. In alocutiunea sa in fata Congresului, presedintele leton Vaira Vike-Freiberga, a afirmat ca parti­ciparea tarii sale la operatiunile din Irak, Afganistan si Balcani a fost "una dintre cele mai semnificative din lume".

America tinde sa subestimeze cos­turile politice ale acestui proces. Un ministru dintr-o tara post-comunista isi aminteste ca a incercat in zadar sa ii convinga pe omologii sai americani ca interventia tarii sale in Irak este destul de nepopulara printre cetateni. Ajutorul militar american adus noilor democratii a fost aproape invizibil. Iar costul si sti­lul politicilor Americii referitor la vize genereaza destula ostilitate. "Estonienii nu inteleg de ce le mor copiii in Irak pentru democratie si libertate, si totusi familiile lor nu pot obtine vize pentru Statele Unite", spune Toomas Hendrik Ilves, fost ministru de externe.

Pana acum, doar populatia de 1,9 mi­lioane de locuitori a Sloveniei s-a bucurat de calatorii fara viza in America. Polonia si Republica Ceha au avut o activitate sustinuta de lobby; la fel a procedat si doamna Vike-Freiberga in ultima sa vizita. Dar nu sunt semne de schimbare. In majoritatea tarilor ex-comuniste, fi ecare cerere de viza costa 100 de dolari, suma care nu este returnata si care reprezinta salariul pe o saptamana. In Romania chiar si programarea costa 11 dolari, pentru sapte minute de conversatie la telefon.