Uniunea Europeana

Pe urmele imaginii Romaniei, in viziunea unui expat

22/08/2006

Publicat in revista

Business Digest
nr. 4 / 22.08.2006

Cuprins
Format PDF

Nu au fost uitate nici referirile la atitudinea pronuntata de tip macho, la multele forme traditionale de politete, dar si la inclinatia spre vorbarie si, deci, la presupuse modele compor­tamentale mai putin axate pe urmarirea unui obiectiv (dar pline de viclenie) in cazul negocierilor cu romani. De asemenea, nu au fost uitate nici trimiterile la coruptia omniprezenta, in fata careia colaboratorul din strainatate este destul de neputincios. Orice om isi va putea imagina cu ce "sentimente amestecate" am sosit in Romania. Deoarece am fost primit cu deosebita cor­dialitate de catre echipa mea de aici si fiindca nu am trecut (nici pana astazi) prin "experiente teribile cu romani", am inceput eu insumi sa caut sa descopar cauzele pentru care asupra aces­tei tari apasa, grea ca plumbul, o cortina de prejudecati, pe care cu greu o putem descrie.

Motivatia mea a fost sporita si de lectura unei mici "Enciclope­dii a culturii si civilizatiei romane", care consemneaza minutios realizarile romanesti dintr-o perioada indelungata de timp, in domeniile tehnicii, economiei, stiintei si culturii - o adevarata mina de aur cu fapte, despre care probabil ca nu sunt la curent nici multi romani. Dar ceea ce putem denumi - fara nici un fel de retinere - contributii romanesti la civilizatia europeana, va ramane si mai putin cunoscut occidentalului de rand, tot ca urmare a existentei cortinei de prejudecati.

Pe acest fundal, complexul de inferioritate des intalnit la cetatenii romani produce un efect de amplifi­care, necunoasterea realizarilor propriei tari putand, mai tarziu, sa le slabeasca increderea in propriile competente.

Numai romanii specialisti in IT, apreciati la nivel mondial pentru competenta lor (de altfel, cei mai multi dintre ei lucreaza in strainatate), au strapuns acest cerc vicios si nu sufera de complexe de inferioritate. In orice caz, din moment ce inca lipsesc locurile de munca de viitor, acesti oameni inter­preteaza ca o pura ironie apelurile prin care politicienii le cer sa-si puna competenta in slujba edificarii tarii lor de origine.

Revenind la cautarea motivelor pentru imaginea proasta a Romaniei, doua au fost sursele pe care le-am descoperit: romanii nevoiti sa-si paraseasca patria ca urmare a persecutiei politice; dar si sasii, precum si svabii banateni care au intors spatele regimului comunist inuman, cat si Romaniei dupa caderea lui Ceausescu, in 1989. In perioada in care au avut de suferit si-au format o imagine despre concetatenii lor romani, iar aceasta imagine este determinanta si astazi pentru judecatile lor preponderent negative. In aceste circumstante, multi privesc procesul de reforma - in special pe cel din ultimii ani - cu scepticism nedisimulat, diferitele forme de asistenta fiind considerate drept bani irositi.

Nu am vrut sa-mi inchei cautarile dupa ce am obtinut aces­te rezultate. Eram tot mai curios sa aflu ce parere au despre ei insisi, cetatenii tarii mele gazda, care sunt obiectivele lor in viata si care sunt idealurile lor, iar acesta era un demers mai dificil in cadrul cautarilor mele, din moment ce existau putine studii fi abi le.