Uniunea Europeana
Justitie prin majoritate
22/06/2006, The Economist
In absenta unei noi constitutii a Uniunii Europene, domeniile justitiei si afacerilor interne au devenit principalele domenii vizate de avantul pe care l-a capatat procesul de integrare europeana. Acest fapt poate parea straniu avand in vedere ca, in general, legea penala nu prea se incadreaza in competentele Uniunii. Totusi, la inceputul acestei luni, membrii UE au aprobat un "mandat european pentru probe", prin care politia unui stat are dreptul sa execute mandatele de perchezitie emise de un alt stat.
De asemenea, in cadrul summit-ului UE, José Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene, va cere extinderea masurilor de combatere a infractiunilor transfrontaliere, precum trafi cul de droguri, frauda si actele de terorism. Desi este posibil sa nu obtina ceea ce isi doreste accentuand prioritatea al problemelor legate de justitie si de combaterea infractionalitatii, Barroso se aventureaza intr-una dintre cele mai problematice zone ale Uniunii, o zona in care sentimentele de suveranitate nationala, traditiile din domeniul justitiei si al aplicarii legii, precum si opinia publica interactioneaza puternic si ajung sa se bata cap in cap. Este oare justifi cata cererea de extindere a acestui tip de masuri? Si chiar daca ar fi , este o masura inteleapta? Argumentatia lui Barosso in sprijinul a ceea ce domnia sa numeste "mai multa Europa" incepe prin observarea faptului ca actele infractionale au inceput sa inregistreze o puternica tendinta transfrontaliera. UE a pus in anul 2002 bazele organizatiei Eurojust pentru a-i ajuta pe procurori sa coopereze in cazul celor mai grave infractiuni transfrontaliere.
De atunci si pana in prezent, volumul de munca al acestei organizatii s-a triplat. Iar publicul pare sa ceara luarea unor masuri mai drastice: aproape doua treimi dintre cei chestionati in cadrul diferitelor sondaje si-au exprimat parerea ca Uniunea ar trebui sa se implice mai mult combaterea actelor infractionale. Mai multi si-ar dori chiar ca UE sa depuna eforturi mai sustinute pentru combaterea fenomenelor de terorism international si de migrare ilegala. Ceea ce s-ar putea numi abordarea determinista a aspectelor europene sustine, de asemenea, ca justitia si siguranta publica ar trebui sa devina urmatoarele tinte ale politicilor UE.
Uniunea a creat o piata unica si a eliminat (partial) controalele de la vamile din interiorul Uniunii in majoritatea statelor membre. Insa, in prezent, sunt in vigoare circa 27 de sisteme juridice diferite. Nimeni nu are de gand sa-si schimbe sistemul juridic national cu unul nou al UE, cu toate ca statele membre sunt toate dispuse sa-si recunoasca reciproc procedurile juridice in cazurile grave. Insa, intre aceste doua extreme apar o multitudine de probleme practice legate de regulile si standardele care pot fi acceptate pe plan general. Astfel apare intrebarea: cum se pot solutiona conflictele in conditiile in care populatiile statelor-membre manifesta grade diferite de incredere in judecatori, procurori si politisti?
Toate articolele
Arhiva Uniunea EuropeanaBusiness Digest
nr. 2 din 22.06.2006
Cuprins Format PDF