Uniunea Europeana

Ceea ce UE ar trebui sa invete de la noul sau presedinte

18/07/2006

Publicat in revista

Business Digest
nr. 3 / 18.07.2006

Cuprins
Format PDF

Pe cand traiau in pesteri, oa­menii ascultau si tot ascultau...dar tot ce se auzea era doar tacere". Asa incepe punctul culmi­nant al romanul lui Tove Jansson, "Comet in Moominland", una din cele mai mari contributii ale Finlandei in domeniul li­teraturii pentru copii. Acesta se incheie astfel: "Mama, spuse Muumin, acum s-a terminat?" "Da, s-a terminat, micutul meu, zise mama. Acum totul este bine".

Acum in Finlanda totul este bine. Dupa 16 ani de la cea mai cumplita recesiune suferita vreodata de un stat european, determinata de caderea regimului so­vietic, fi nlandezii nu sunt tocmai fericiti (caracteristica total incompatibila cu temperamentul national), dar, in schimb, sunt multumiti. Mica lor tara (5 milioa­ne locuitori) se afla printre primele sau figureaza chiar pe primul loc in majorita­tea clasamentelor pe tari: in primul rand pe lista tarilor celor mai competitive ale Forumului Economic Mondial, iar in al doilea rand pe lista acestuia privind com­petitivitatea in afaceri; locul intai in clasa­mentul OCDE cu privire la performanta educationala; locul doi - cel mai mare bu­get pentru Cercetare si Dezvoltare din Uniunea Europeana. Tara se redreseaza din declinul demografi c: rata fertilitatii este printre cele mai ridicate din Europa. O trupa fi nlandeza a castigat chiar Euro-vision-ul din acest an.

Si poate lucrul cel mai insemnat este acela ca finlandezii privesc globalizarea fara paranoia. Tara lor este printre putinele din Europa care au reusit in afacerile (in special in comercializarea de telefoane mobile) in care preturile au scazut la nivel international din cau­za competitiei globale. Opinia publica europeana si chiar cercurile de afaceri par resemnate in fata invaziei din India si China. Prin urmare, in momentul in care Finlanda preia prin rotatie presedintia UE pentru sase luni, ar fi bine sa ne intrebam: cum ar arata Europa daca ar semana mai mult Finlandei?

Pentru inceput, s-ar afla intr-o mai buna situatie financiara. De cativa ani incoace, Finlanda a inregistrat in medie cel mai mare surplus fiscal din zona euro. Acesta este rezultatul unei prudente demonstrate pe termen lung si nu doar atunci cand treaba merge bine. In schimb, majoritatea tarilor din zona euro au incalcat fara jena normele fiscale sta­bilite inainte de lansarea monedei unice (desi introducerea de catre Germania a uneia dintre cele mai mari majorari fiscale de la razboi incoace, ar putea indica revenirea austeritatii fiscale).

Daca ar fi sa urmeze modelul Fin­landei, Uniunea Europeana ar fi mai pregatita sa transforme declinul fiscal si social in industrii profi tabile. Chiar si in momentele cele mai difi cile ale recesiunii, cand fi rmele de constructii, devastate de pe urma contractelor pier­dute cu Uniunea Sovietica, implorau Gu­vernul pentru ajutor, Finlanda a ales sa cheltuiasca banii pe recalifi carea fortei de munca in tehnologie. Finlandezii se bucura de rezultate in fiecare zi: Nokia, care in trecut producea cizme de cau­ciuc, s-a reprofi lat pe telefoane mobile. Intr-adevar, aceasta companie are in pre­zent o putere ingrijoratoare: ii revine un sfert din exporturile Finlandei si o mare parte din bugetul destinat cercetarii si dezvoltarii.