Uniunea Europeana

Analiza comparativa : Romania versus Ungaria

18/07/2006, Coface Romania

Publicat in revista

Business Digest
nr. 3 / 18.07.2006

Cuprins
Format PDF

Forumul de afaceri organizat de Coface Romania la Cluj in luna iunie si-a propus sa analizeze evolutiile pe care Romania si Ungaria le-au avut in ultimii ani si sa reliefeze similitudinile, precum si diferentele economice si ale mediului de afaceri din cele doua tari. Asemenea evaluari ajuta la creio­narea unor previziuni privind evolutia pe care o va avea Roma­nia dupa aderarea la Uniunea Europeana.Coface a analizat si rating-urile de tara; acestea se refera la gradul de siguranta a afacerilor, la riscurile aferente si la etica platilor, precum si la posibilitatile de inregistrare a incidentelor de plata.

In acest context, a fost observata evolutia pozitiva a Roma­niei si relativ constanta a Ungariei din punctul de vedere al ra-ting-ului de tara incepand cu iunie 2003 si pana in aprilie 2006, de la B la A4 pentru Romania, respectiv de la A2 la A2- pentru Ungaria. In cazul rating-ului Ungariei, A2, probabilitatea de neplata este scazuta chiar si in eventualitatea in care mediul politic si cel economic nu sunt la fel de bune precum cele ale tarilor cotate cu A1. In cazul Romaniei - A4, probabilitatea de neplata este acceptabila, desi ar putea fi inrautatita de conditii economice si politice nefavorabile.

Situatia macroeconomica

Pentru a analiza situatia macro-economica a celor doua tari trebuie sa avem in vedere cateva aspecte diferite precum suprafata si numarul de locuitori, respectiv 238.931 km² ai Romaniei fata de numai 93.033 km² ai Ungariei, respectiv 21,6 milioane de locuitori in cazul Romaniei si 10,1 milioane in cazul Ungariei. Desi numarul de locuitori ai Romaniei este mult mai ridicat, PIB-ul tarii noastre este de numai 79,3 miliarde de euro, in comparatie cu 87,8 miliarde de euro inregistrat de Ungaria. De asemenea, in ceea ce priveste nivelul PIB/capita, acesta se situeaza in jurul valorii de 3.660 de euro in Romania, res­pectiv 8.700 de euro in cazul Ungariei. Se estimeaza insa ca PIB va cunoaste o dinamica superioara Ungariei, cu pana la 1,5% mai mult, in urmatorii doi ani. In ceea ce priveste situatia macroeconomica din Ungaria, PIB-ul isi va mentine tendinta de crestere anuala de 4,3% in urmatorii ani datorita trendului ascendent al exporturilor (aproximativ 50 de milioane de euro in 2005, fata de 22.000 de milioane de euro in 2005, in Roma­nia), al investitiilor in sectorul privat, al salariului minim, al creditelor si al fondurilor europene. De asemenea, veniturile populatiei au contribuit la cresterea PIB-ului, in special datorita scaderii TVA de la 25% la 20% din ianuarie 2006.

Evaluarea mediului economic romanesc a demonstrat o crestere de-a lungul anilor 2004-2005 datorita consumului pri­vat si a investitiilor care s-au mentinut intr-un ritm bun cu o crestere de 9%, respectiv 13%. Consumul a fost mentinut de cresterea creditului cu 45% si de ratele dobanzilor afl ate in scadere. In 2006 insa, sectorul bunurilor de consum va inre­gistra o diminuare a ritmului de crestere de la valoarea de 9% pana la 5%. Ritmul de crestere economica va fi mentinut de productia industriala si de investitii (4,5-5,3% pentru urmatorii trei ani). O situatie de risc o prezinta insa cheltuielile legate de contributia Roma­niei la proiectele si programele comune ale UE, la care tara noastra s-a angajat sa cheltuie aproximativ 25 de miliarde de euro in urmatorii 10 ani. Acest lucru va exercita presiuni asupra bugetului Romaniei, care trebuie sa detina aceste sume sub forma de venituri printr-o mai buna colectare a taxelor si a impozitelor sau cresterea lor (asa cum recomanda FMI), pentru mentinerea unui bun con­trol al fiscalitatii.