Uniunea Europeana

A cazut steagul din Belgrad

Tarile balcanice isi doresc o uniune mai puternica, daca nu intre ele, atunci macar cu restul Europei

22/06/2006

Publicat in revista

Business Digest
nr. 2 / 22.06.2006

Cuprins
Format PDF

PUTINI au observat simbolismul tuturor acestora. Luni, 5 iunie, dupa votul parlamentului sarb, administratorul cladirii a dat jos steagul care, cu mici variatii, fluturase in Belgrad inca din 1918. Parlamentul sarb a votat preluarea sarcinilor si a responsabilitatilor privind unirea cu Muntenegru, care a luat sfarsit atunci cand locuitorii acestuia si-au votat independenta la data de 21 mai. Un capitol al povestii uniunii care a fost odata Iugoslavia s-a incheiat. Acolo unde candva era o tara, acum sunt sase.

Si, in curand, s-ar putea sa fie sapte. Este probabil ca urmatorul pas, dificil de altfel, sa fie Kosovo, unde majoritatea populatiei albaneze insista sa-si obtina independenta fata de Serbia anul acesta. Acolo, tensiunea este in crestere. Luni, cativa lideri sarbi din partea nordica a provinciei au proclamat "stare de urgenta" si au refuzat orice contact cu guvernul din Kosovo. Diplomatii se tem ca, daca situatia nu este abordata cu grija, provincia poate fi impartita in mod oficial in enclave imposibil de guvernat si dominate de sarbi intr-un stat albanez.

Dar, pe cand dezastrul iugoslav se apropie de sfarsit, devine evident ca locuitorii acestei regiuni au nevoie de o uniune din ce in ce mai puternica si nu de una din ce in ce mai slaba. In ciuda razboaielor din anii 1990, exista fragmente de "teritoriu" iugoslav, detinut in comun, atat din punct de vedere economic,  cat si cultural, ce reapar. Poate parea un lucru minor, dar modul in care fostii iugoslavi au votat unul pentru celalalt la concursul Eurovision de luna trecuta este graitor. Uitati-va pe spatele unui pachet de ciocolata din Serbia si veti gasi o lista cu toti importatorii din toate statele fostei Iugoslavii.

Este putin probabil ca aceste mici tari balcanice sa prospere izolate fiind. Ele au nevoie nu doar de o cooperare mai stransa in teritoriul care a fost candva Iugoslavia, ci si de beneficiile pe termen lung oferite de integrarea in Uniunea Europeana. Cu toate acestea, este alarmant faptul ca multi politicieni europeni par sa ia in calcul posibilitatea de a bloca drumul catre Bruxelles si de multe ori pentru niste motive (ostilitate fata de Turcia, neliniste fata de mana de lucru ieftina care da navala in Europa de Vest) care au foarte putin de-a face cu Balcanii.

In Franta, candidatul la presedintie Nicolas Sarkozy a discutat despre o incetare a dezvoltarii UE pana cand aceasta nu isi va reorganiza institutiile. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a sugerat ca tarile balcanice trebuie sa se multumeasca cu ceva mai putin decat calitatea de membru deplin. Edmund Stoiber, primul-ministru al Bavariei si conducatorul partidului partener nou infiintat in guvernul condus de dna Merkel, spune ca dezvoltarea UE ar trebui sa se opreasca la integrarea Croatiei.