Special

America, dezorientata in Orientul Mijlociu

22/08/2006

Publicat in revista

Business Digest
nr. 4 / 22.08.2006

Cuprins
Format PDF

Dar cat de mare este vina Americii in toate astea?

In primul rand, trebuie inteles faptul ca America nu este nici pe departe atat de puternica pe cat o cred prietenii si dusmanii sai. De la caderea Uniunii Sovietice, ea a devenit cea mai mare forta externa din regiune, dar asta nu o face atotputernica. America nu este o putere coloniala ca Turcia, Franta sau Marea Britanie, care puteau instaura o ordine proprie in zonele ocupate. "Clientii" sai, cum ar fi Israel, Egipt si Arabia Saudita, sunt actori independenti care de cele mai multe fac ce vor ei. Chiar si in Irak, America tine cont de parerea guvernului ales. Aliatii din timpul razboiului rece, cum ar fi Turcia si Iranul, au acum o atitudine rezervata (Turcia) sau fatis ostila (Iran). In prezent, interesele americane sunt atacate de forte locale puternice. Acestea sunt atat de ordin ideologic - curentul ascendent al islamismului, cat si politic. In ultimele luni s-a format o coalitie anti-americana deosebit de puternica, ce include Siria si Iran, plus Hamas si Hezbollah, militii alcatuite din factiunile radicale sunnita si siita, anterior separate.

In astfel de circumstante, nu e de mirare ca America nu a reusit sa remodeleze Orientul Mijlociu dupa bunul sau plac. Intrebarea interesanta este daca nu cumva, dupa atentatele de la 11 septembrie, situatia s-a inrautatit si mai mult. La o prima analiza, constatam ca America plateste pentru greselile pe care le-a facut. George Bush este acuzat de invadarea Irakului fara motiv, de initierea unui conflict inutil cu Iranul, de a fi com­plotat, alaturi de Israel, la distrugerea Libanului, de incercarea naiva de a impune arabilor valorile americane si de neglijarea suferintei palestinienilor. Si mai presus de toate, un numar alar­mant de mare de musulmani, nu numai din lumea araba, sunt convinsi ca razboiul Americii impotriva terorismului nu este decat o fatada a razboiului contra Islamului. Intr-un conflict cu dictatori, fanatici si teroristi, America a reusit pana la o urma o victorie zdrobitoare in lupta cea mai importanta, aceea pentru inimi si minti.

O parte din acuzatii este intemeiata, insa majoritatea sunt prea simple, iar unele (razboiul impotriva Islamului) pure aberatii. Invadarea Irakului poate sa fi fost o greseala - opiniile sunt inca impartite - dar a fost intemeiata: suspiciunea generala ca Saddam Hussein isi procura arme nucleare sau chimice. In aceeasi nota, nelinistea Americii fata de achizitionarea unei bombe de catre Iran este impartasita de multi, si nu in ultimul rand de vecinii apropiati ai Iranului. Nu a fost intelept din partea lui Bush sa includa Iranul pe "axa raului ", insa ulterior el si-a coordonat propria politica cu cea a Europei si a Rusiei, si a oferit recompense Iranului pentru respectarea regulilor.

Rezistenta

Cat despre promovarea democratiei, care era alternativa? America nu le poate impune arabilor cu forta aceasta idee. Dar a trecut vremea cand era inteligent sa te dai bine pe langa dic­tatori. A fost evident corecta inlaturarea Siriei din Liban in urma miscarii pro-democratice cunoscuta sub denumirea de "revolutia

cedrului". A fost corecta organizarea de alegeri in Irak in locul impunerii unui lider "de la centru". A fost corect sa solicite alegeri in Palestina - si sa insiste ca noul guvern sa accepte cel putin principial tratativele de pace cu Israelul. Singura naivitate a fost lipsa de previziune cu privire la forta cu care dictatorii si islamistii au rezistat impunerii democratiei de catre America. Ei nu au ezitat nici un moment sa exploateze principala vulnerabili­tate a Americii din regiune - reactia instinctiva de a apara Israelul.