Special

Saltul in necunoscut

Deficitul bugetar si dezvoltarea

18/07/2006

Publicat in revista

Business Digest
nr. 3 / 18.07.2006

Cuprins
Format PDF

Pe 28 iunie, Guvernul a decis rectifi carea bugetului pe acest an prin majorarea cheltuielilor guvernamentale cu nu mai putin de doi la suta din PIB. Este o decizie majora si spectaculoasa de strategie guvernamentala. Cu doar sase luni inainte, acelasi Guvern propunea Parlamentului un buget pentru 2006 care avea ca obiectiv strategic un deficit bugetar minim, de numai 0,5 la suta din PIB. Jumatate de an mai tarziu, Guvernul face o cotitura radicala. In scurtul timp petrecut la guvernare mai facuse inca doua, dar nici una de amploarea celei de acum. Decizia guvernamentala de majorare a deficitului bugetar la 2,5 la suta din PIB la jumatatea acestui an seamana cu gestul celui care se hotareste brusc sa sara cu capul inainte in bazin. Diferenta consta in faptul ca bazinul in care s-a aruncat Guvernul este plin cu bani.

O asemenea decizie a avut nevoie de mult curaj din partea guvernantilor. Probabil ca, daca nu ar fi fost acoperita mediatic de scandalul cu privire la retragerea trupelor din Irak, ar fi starnit mult mai multe comentarii si controverse, atat intre specialisti, cat si intre politicieni. Specialistii au reactionat cu ingrijorare moderata. O crestere conjuncturala a deficitului bugetar nu este grava, dar daca este vorba de o noua strategie pe termen lung, cel putin unii dintre ei considera ca "se intra in derapaj" si creste vulnerabilitatea financiara a tarii. Daniel Daianu, fost ministru al finantelor, vede in aceasta decizie un prim pas spre un defi cit bugetar viitor de peste patru la suta din PIB, adica dincolo de limitele impuse, dar nerespectate, de Uniunea Europeana.

Politicienii au reactionat slab. Presedintele, atat de activ in a critica Guvernul, nu a rostit o vorba. Dinspre bancile opozitiei foarte putine voci s-au ridicat impotriva acestei hotarari guver­namentale, dar ele au fost vehemente. Mihai Tanasescu, fost ministru de finante in guvernarea PSD, a calificat decizia drept o grava eroare si a acuzat Guvernul ca actioneaza atat impotriva intereselor populatiei, cat si impotriva intereselor comunitatii de afaceri.

BNR, a carei principala sarcina este dezinflatia si care vede in orice sporire a cheltuielilor guvernamentale o amenintare de crestere a preturilor, a facut o foarte complicata echilibristica. Guvernatorul Mugur Isarescu a negociat foarte strans cu pre­mierul si cu ministrul de finante conditiile rectifi carii bugetare si, pentru a obtine o garantie in plus ca ele vor fi respectate, a avut grija sa le faca publice. Banii suplimentari de care va dispune Guvernul in urmatoarele sase luni vor fi cheltuiti "in proportie de cel putin 80 la suta" pentru proiecte de investitii, salariile nu vor creste in sectorul bugetar, iar finantarea defi ci­tului se va face pe piata interna si nu pe piata internationala.

Chiar si cu aceste conditii, increderea BNR in bunele intentii ale Guvernului este limitata, asa incat Banca Nationala si-a luat o serie de masuri proprii de blocare a tentatiei pentru cresterea consumului, majorand rezerva minima obligatorie pentru pasi­vele in lei ale bancilor comerciale de la 16 la 20 la suta, blocand astfel in seifurile bancilor inca vreo 600 de milioane de euro, care raman pastrate pentru vremuri mai bune. Dar, in final, si-a dat acordul, iar conferinta de presa comuna a premierului, a ministrului finantelor publice si a guvernato­rului Bancii Nationale a consacrat practic acordul politico-tehnic de crestere dramatica a cheltuielilor guvernamentale si de schimbare a ideologiei macroeconomice care fundamenteaza politicile economice.