Special

Saltul in necunoscut

Deficitul bugetar si dezvoltarea

18/07/2006

Publicat in revista

Business Digest
nr. 3 / 18.07.2006

Cuprins
Format PDF

Cu bani, dar fara o economie capabila sa-i investeasca, Romania a intrat intr-un soi de isterie a consumului populatiei. Dupa deceniul de frustrare al comunismului si primul dece­niu de saracie lucie al postcomunismului, romanii s-au pome­nit in situatia paradoxala de a nu avea unde munci, dar de a avea bani la dispozitie si de a fi imbiati, rugati chiar, sa-i ia si sa-i cheltuiasca. Sa cumpere si sa consume, de la automobile si electrocasnice, pana la mancare, turism si Internet. Romanii s-au pomenit brusc in societatea de consum. In numai 2-3 ani, Romania s-a umplut de gratare fumegande, de telefoane mobi­le, de automobile occidentale si de televizoare cu plasma.

Cum economia nu putea produce sufi cienti bani pentru a plati datoriile pe care romanii le faceau fara griji, fi nantistii oc­cidentali au gasit o prima solutie de urgenta. Au marit valoarea proprietatilor romanesti. Dintr-odata, valoarea terenurilor si a caselor din Romania a sarit din limitele specifi ce lumii a treia - si economiei nationale - catre cele ale economiei europene, iar investitiile imobiliare au devenit nu doar cea mai profi tabila afacere romaneasca, dar si unul dintre principalii factori de crestere a economiei. Cresterea a durat vreo trei ani si apoi a inceput sa se aplatizeze. Dar banii au continuat sa curga din­spre Occident, tentand romanii sa ii ia si sa ii consume, dar ridicand semne de intrebare cu privire la veniturile pe baza carora ii pot returna.

Secretul cunoscut de toata lumea in asemenea situatii este cresterea productivitatii muncii. Celalalt secret cunos-cut de toata lumea este ca progresul productivitatii muncii se realizeaza in primul rand in industrie. In Romania productivita­tea muncii a crescut constant dupa 2000, dar, urmare a politici­lor salariale, a crescut cu foarte mari oscilatii. Dupa un varf al cresterii in 2004 (+14%), asistam la o scadere a ratei de crestere (+5%) in 2005. Absolut insufi cient, dar din nou benefi ciem de o conjunctura fericita. Circa doua milioane de romani, care lucreaza, legal sau ilegal, in economiile occidentale, produc suficienti bani pentru a finanta cresterea consumului pe piata interna. In consecinta, Romania continua sa fie inundata de bani "buni" de afara, fara sa fie nevoita sa faca o restructurare industriala de proportii.

Incepand cu anul trecut, ambele surse incep sa isi epuizeze cresterea. Mai mult, incepe sa se bage de seama ca, desi aces­tea reprezinta o solutie de moment, nu ofera nici o perspectiva. Fara perspective si fara alte solutii de moment, Romania apeleaza la ultima resursa - tezaurizarea. La inceput incantata, dar apoi din ce in ce mai ingrijorata, Banca Nationala se vede nevoita sa adune banii fara plasament de pe piata, fie ingropandu-i in propria gradina (rezervele valutare ale BNR cresc de la mai putin de 3 miliarde de euro in 2000, la 18,2 miliarde de euro la 21 iunie 2006, adica de 6 ori in sase ani!), fie silind bancile comerciale sa ii "ingroape" ele prin cresterea rezervelor ban­care obligatorii, fie acceptand o crestere a preturilor care, insa, ameninta dezinflatia.