Special

Romania intre Sankt Petersburg si Washington

22/08/2006

Publicat in revista

Business Digest
nr. 4 / 22.08.2006

Cuprins
Format PDF

Revenind de la Washington, unde a purtat cu presedintele american discutii inclusiv asupra problematicii energiei in regiunea Marii Negre, presedintele roman Traian Basescu a avut o rabufnire in stilul sau caracteristic, atunci cand a afir­mat ca Gazprom se dovedeste un factor de dominatie mai efi­cient decat armata sovietica de dupa cel de-al doilea razboi mondial. A fost o figura de stil. La randul lor, cea mai mare parte a comentatorilor si analistilor romani au facut numeroase alte figuri de stil pe tema limbajului prezidential, dar au ignorat, din pacate, sensul fundamental al acesteia. Toata lumea stie ca un numar mic de mari companii rusesti, pre­cum Gazprom sau Lukoil, reprezinta actualii agenti principali ai noii expansiuni - de data asta capitaliste - a Rusiei. G8-2006 a dat acestor firme unda verde pentru implicarea directa si pro­funda in infrastructura capitalista a Europei Occidentale si dez­voltate. Problema pentru Romania, sursa amaraciunii presedintelui Basescu, este ca noua realitate strategica tinde sa ocoleasca tara noastra, asa cum infrastructura nord-europeana negociata de Putin cu Angela Merkel, tinde sa ocoleasca nu numai fostele republici baltice, dar si Polonia.

Faptul ca Romania, Polonia si tarile baltice se afla in aceeasi oala, este o slaba consolare. Asa cum era de asteptat, nordicii Europei de Est au inteles mai repede despre ce este vorba si au reactionat cu mai multa violenta si, in acelasi timp, cu mai multe mijloace. Declaratiile politicienilor polonezi pe marginea acordului ruso-german au fost atat de violente si au mers atat de departe, incat au comparat noul acord energetic cu pactul Ribbentrop-Molotov. Sperantele nordului Europei de Est s-au indreptat catre marele lor aliat american si, in dorinta de a-i sprijini, vicepresedintele american a facut la Vilnius, cu numai cateva luni inainte de G8, o serie de afirmatii foarte dure la adresa Rusiei si a politicii sale energetice, folosind ca instru­ment de schimb criticile americane cu privire la deficientele de democratie politica ale conducerii de la Kremlin. Nu au folosit la nimic! G8 a dovedit ca, pusi in fata unor variante strategice clare, Statele Unite vor face alegeri rationale si eficiente, chiar daca pentru asta trebuie sa sacrifice sentimentalisme si, poate, chiar prietenii. Primul lucru pe care l-a declarat presedintele american sosind la Sankt Petersburg a fost ca nu intentioneaza sa-i tina lui Putin prelegeri de democratie politica, abandonand astfel, intr-o singura propozitie, nu doar Polonia si tarile baltice, dar si Ucraina, Georgia si intreaga ofensiva nord-ame-ricana purtata chiar in interiorul fostului imperiu sovietic.

Nu avem informatii sigure in aceasta privinta, dar este extrem de probabil ca presedintele Basescu s-a dus la Washing­ton mai putin preocupat de problema secundara a eliminarii vizelor pentru romanii care vor sa calatoreasca in SUA, cat de problema posibilei eliminari a Romaniei de pe circuitele infra­structurii energetice a viitorului. La urma urmei, intreaga strategie a afirmarii importantei strategice speciale a regiunii Marii Negre, la fel de draga presedintelui Basescu pe cat ii era de draga presedintelui Emil Constantinescu strategia recon­struirii prin Romania a stravechiului "drum al matasii", se bazeaza pe necesitatea traversarii tarii noastre de infrastruc­turile comerciale ale relatiei est-vest. Razboiul iugoslav a accentuat aceasta posibilitate, dar dupa ce vreme de peste un deceniu si jumatate Romania nu a facut nimic pentru a valorifi­ca aceasta sansa - nu a construit nici macar o autostrada si o linie de cale ferata pentru marfurile care circulau intre cele doua regiuni ocolind traseul traditional, afectat de razboi, care trecea prin Belgrad - perspectiva locului strategic al tarii noas­tre in regiune se diminueaza considerabil.