Special

Aurul - In cautarea splendorii trecute

22/06/2006

Publicat in revista

Business Digest
nr. 2 / 22.06.2006

Cuprins
Format PDF

In ultimele luni, disputa dintre Iran si Occident privind ambitiile Teheranului de a construi arme nucleare a ocupat un loc central pe scena politica. Jocul de-a soarecele si pisica dintre Teheran, pe de o parte, Europa si Washington, pe de alta, a generat chiar spectrul unei posibile interventii militare intr-o zona in care se afl a circa doua treimi din rezervele mondiale de titei ale lumii. Situatia fluida din zona, deja afectatade conflictul din Irak, precum si temerile legate de indicatorii economici lipsiti de robustete din Statele Unite, i-au determinat pe multi investitori sa "fuga" spre aur, impingand  preturile spre cotatii istorice. Luna trecuta, aurul se tranzactiona cu 710 dolari o uncie, spre deosebire de nivelul mediu de 230-250 dolari/uncie inregistrat in ultimele trei decenii.

Febra acumularii de aur a facut ca metalul galben sa devina, temporar, victima propriului succes, pretul  coborand usor spre 650 dolari, pe o piata inca lichida. Analizele tehnice exclud, insa, o revenire rapida spre cotele ultimelor trei decenii, aurul consolidandu-se in jurul unui suport puternic situat la nivelul de 630-640 dolari, o adevarata trambulina spre primul nivel de rezistenta - 850 dolari uncia. Asadar, in contextul actual al conditiilor geo-politice si macro-economice, exista toate sansele ca metalul galben sa revina in forta pe  radarul investitorilor in urmatoarele luni. Demersurile diplomatice facute de Washington si de Uniunea Europeana pentru a-l determina pe  presedintele Iranian Mahmoud Ahmadinejad sa renunte la programul de imbogatire a uraniului au ramas fara rezultate palpabile. Nici chiar amenintarile voalate ale SUA nu au impresionat pe nimeni. Teheranul este convins ca atata timp cat trupele americane stationeaza in Irak si Afganistan, Statele Unite nu vor indrazni sa lanseze un atac impotriva sa.

In 2003, la cererea UE, Iranul a decis suspendarea temporara a cercetarilor pentru a permite desfasurarea negocierilor privind programul sau nuclear. Acordul din 2003 cerea Iranului garantii ca cercetarile sa fie facute numai pentru sectorul civil si nu pentru scopuri militare. Negocierile au esuat in 2005, cand europenii au spus ca cea mai buna garantie ar fi ca Iranul sa opreasca defi nitiv programul de imbogatire a uraniului. Drept raspuns, Iranul a reluat activitatile legate de imbogatirea uraniului, amenintand ca se va retrage din Tratatul de neproliferare a armelor nucleare. Potrivit declaratiei unui inalt oficial israelian, Teheranul s-ar afla la o distanta de "doar cateva luni" de obtinerea tehnologiei necesare fabricarii armelor nucleare. Spre  deosebire de abordarea crizei irakiene de acum trei ani, SUA si aliatii europeni au adoptat un limbaj comun in privinta Iranului si par hotarate sa nu cedeze ambitiilor lui Ahmadinejah. Se discuta deja planuri de  impunere a unor sanctiuni economice impotriva Teheranului, cu aprobarea Consiliul de Securitate al ONU. Rusia a declarat ca se opune sanctiunilor, optand pentru o solutie diplomatica a conflictului.