Profil

Impotriva curentului

07/06/2006

Primii loviti au fost cei din industria lohn-ului, care s-a dezvoltat cu repeziciune in Romania dupa 1990; lohn-ul, sistem in care lucreaza 300.000 de angajati, reprezinta cam 84 la suta din totalul fi rmelor din sectorul confectiilor. "Pana anul trecut, eram primii la lohn, primii in Europa", spune Iulia Radu. Odata cu intrarea in vigoare a Acordului, cei mai multi producatori occidentali s-au grabit sa-si mute afacerile spre est, fi e in tari europene ne-membre ale Uniunii Europene, fi e in tari asiatice, in special China si Pakistan. In aceste conditii, foarte multi producatori romani au ramas fara comenzi inca din luna ianuarie 2005. Altii, chiar mai dinainte.

Mihai Pasculescu, care a fost nevoit sa inchida fabrica "Zefi rul SA" in 2004, spune: "Eu am avut primul soc acum doi ani si jumatate, cand s-a liberalizat comertul pentru Pakistan si Bangladesh. Atunci am pierdut vreo douazeci de clienti din Germania care luau aceeasi marfa la jumatate de pret din Bangladesh. Am realizat ca afacerea nu mai tine."

Producatorii romani mai spun ca fi rmele din China sunt puternic subventionate de guvernul de la Beijing si se bucura de numeroase facilitati fi scale si credite pe termen lung. "Au intrat si in OMC, s-au pregatit si au integrat produsul. Te trezesti ca acum vor veni cu produsul complet la pretul unui metru de tesatura", spune Pasculescu.

Potrivit analistilor din sector, calitatea textilelor importate din Asia lasa inca de dorit pentru ca nu respecta standardele de calitate impuse pe piata europeana (intra la apa, se rup usor, fac peeling). Ca raspuns, reteta aleasa de unii producatori romani, precum Iulia si Ruxandra, se concentreaza pe calitate, creativitate, productivitate si mentinerea preturilor de vanzare la un nivel accesibil. O retea proprie de desfacere si o grifa proprie sunt alte ingrediente ale succesului, spun cele doua creatoare.

Aprecierea leului fata de euro loveste exportatorii

Pentru cei care lucreaza in industria textila, piata europeana reprezinta principalul partener, cu o pondere de 85 la suta din exporturi. Prin urmare, orice oscilatie a cursului de schimb leu-euro se resimte puternic pe piata textilelor.

Mihai Pasculescu crede ca autoritatile ar fi trebuit sa ia masuri pentru protejarea pietei interne: "BNR trebuia sa tina in frau infl atia ... trebuia sa aduca dobanzile foarte jos, cum face acum, dar e prea tarziu, dupa ce a nenorocit exportatorii. In opinia mea, intarirea artifi ciala a leului a insemnat o pierdere directa de 18 la suta". Exista, insa, si voci mai ponderate: "O posibilitate de a depasi criza ar fi recastigarea pietei autohtone, care este, in prezent, acoperita de importuri in proportie de 85 la suta", este de parere presedintele FEPAIUS, Maria Grapini.

Aceasta este exact ceea ce au facut Iulia Radu si Ruxandra Irimia, oferind consumatorului roman produse la un raport pret-calitate imbatabil.